Ghid import

A. Aspecte referitoare la formalităţile vamale şi regimul de TVA aplicabil în cazul achiziţiei vehiculelor din spaţiul Uniunii Europene şi din afara acestuia (reglementări armonizate la nivel UE)

B. Alte taxe/impozite reglementate de legislaţia internă

C. Aspecte legate de circulaţia autovehiculelor pe drumurile publice

1. Formalităţi vamale

La introducerea în România a unui autovehicul dintr-un alt stat membru al Uniunii Europene nu se întocmesc formalităţi vamale.

2. Taxa pe Valoare Adăugată (TVA)

În ceea ce priveşte tratamentul din punct de vedere al TVA, trebuie diferenţiat dacă autovehiculul este vândut de un comerciant sau de o persoană privată şi dacă este vorba de un autovehicul nou sau rulat.

a. Vânzare de către un comerciant

a) Autovehicul nou

Definiţia unui autovehicul nou din punct de vedere al TVA este diferită de noţiunea similară folosită în mod uzual. Astfel, conform Directivei 112/2006/UE privind sistemul comun al taxei pe valoarea adăugată un autovehicul terestru cu motor este considerat ca fiind nou dacă livrarea sa are loc în decurs de 6 luni de la prima punere în funcţiune sau dacă autovehiculul a fost rulat cel mult 6000 km.

Indiferent dacă achizitorul este un comerciant sau o persoană neimpozabilă (de exemplu persoană privată) – TVA-ul pentru achiziţie se datorează în ambele cazuri în România – ţara în care este adus autovehiculul nou.

Cota de TVA care se aplică asupra bazei de impozitare determinată conform legii este de 19%.

b) Autovehicul rulat (care nu îndeplineşte criteriile pentru a fi încadrat ca autovehicul nou)

În acest caz tratamentul din punct de vedere al TVA depinde de persoana care achiziţionează autovehiculul.

• Dacă o persoană privată cumpără un autovehicul rulat într-un alt stat membru pentru a-l transporta în România, pentru livrarea impozabilă care are loc în statul membru sunt valabile reglementările specifice existente în statul respectiv. În acest caz vânzătorul facturează taxa conform cotei legale aplicabile în acel stat membru.
• În cazul în care cumpărătorul nu are drept de deducere pentru TVA (de exemplu o întreprindere care nu este plătitoare de TVA) achiziţia în România nu este impozabilă, în măsura în care nu este depăşit pragul limită pentru achiziţii stabilit în România reglementat prin Codul Fiscal (contravaloarea în lei a sumei de 10.000 EUR) şi achizitorul nu a optat pentru regimul normal de taxă.
• În cazul în care cumpărătorul are drept de deducere a TVA, are loc o achiziţie intracomunitară în România (pentru care achizitorul datorează TVA în România), în condiţiile în care autovehiculul nu a fost supus în statul de origine regimului special de TVA pentru bunuri second-hand (TVA aplicat pe marja de profit).

În măsura în care se datorează TVA în România, cota aplicabilă asupra bazei de impozitare este de 19%.

b. Vânzare de către persoane private

a) autovehicul nou

Autovehiculul este obiectul unei achiziţii intracomunitare impozabile în România pentru care se datorează TVA de către cumpărătorul român. Pentru evitarea dublei impuneri vânzătorul din statul membru în care are loc livrarea intracomunitară are dreptul de a deduce taxa cuprinsă în preţul de achiziţie până la limita sumei de TVA pe care vânzătorul ar datora-o dacă livrarea nu ar fi scutită.

b) autovehicul rulat

În acest caz nu se datorează TVA nici în statul membru în care are loc livrarea, nici în statul membru în care este transportat / are loc achiziţia autovehiculului. Tranzacţia nu este în domeniul de aplicare al Directivei amintite referitoare la TVA.

1. Formalităţi vamale

In cazul în care un autovehicul este importat în România dintr-o ţară terţă, sunt de avut în vedere următoarele aspecte privind formalităţi vamale:

• declaraţia de tranzit T1, după caz, prin care mărfuri cu originea în afara Uniunii sunt introduse în regimul vamal de tranzit extern putând fi transportate în acest regim vamal de la oficiul vamal de frontieră până la oficiul vamal de destinaţie fără a fi supuse taxelor vamale de import, altor taxe sau măsuri de politică comercială.
• Pentru punerea în liberă circulaţie a autovehiculului importat trebuie întocmită pentru acesta o declaraţie vamală, care poate fi depusă sub diferite forme. Declaraţiei în scopul punerii în liberă circulaţie îi vor fi ataşate următoarele documente:

- factura în baza căreia se declară valoarea în vamă a vehiculelor; 
- declaraţia cu elementele necesare pentru stabilirea valorii în vamă a vehiculelor declarate; 
- după caz, documentele necesare pentru aplicarea unui regim tarifar preferenţial, care diferă în funcţie de regimul preferenţial aplicabil. (În spaţiul economic european, ca documente de justificare a aplicării regimului preferenţial ar fi de luat în considerare certificatul EUR1 sau o declaraţie privind originea mărfurilor pe un document comercial) 
- toate celelalte documente cerute pentru aplicarea dispoziţiilor ce reglementează punerea în liberă circulaţie a vehiculelor declarate
- documentele de transport sau, după caz, documentele aferente regimului vamal precedent.

2. Taxe de import 

a. Taxe vamale

Cuantumul taxelor vamale de import depinde de codul TARIC sub care poate fi încadrat autovehiculul respectiv şi de aplicabilitatea unor măsuri preferenţiale

De exemplu, autoturismelor le sunt atribuite de regulă numere de cod 8703… , taxele vamale la importul din ţări terţe fiind de 10%. În cazul aplicării de măsuri preferenţiale taxele vamale sunt mai mici sau poate interveni chiar scutirea de taxe vamale.

b. TVA de import

În cazul importului de autovehicule achizitorul (importatorul) datorează conform legislaţiei române TVA de import în cotă de 19%. Baza de calcul a taxei o reprezintă de regulă valoarea în vamă precum şi taxele vamale şi orice taxe, impozite, comisioane datorate în afara României, inclusiv anumite cheltuieli, care sunt legate de import (cum ar fi cheltuieli de transport şi asigurare) până la primul loc de destinaţie din România.

Taxa pe poluare înlocuieşte începând cu 01.07.2008 vechea taxă specială (taxa de primă înmatriculare) pentru autoturisme şi autovehicule. Plata taxei pe poluare se datorează pentru prima înmatriculare a autovehiculelor în România, precum şi pentru repunerea în circulaţie a unui autovehicul după încetarea unei exceptări sau scutiri.

Taxa pe poluare se calculează de către autoritatea fiscală. În acest sens persoana care intenţionează să efectueze înmatricularea autovehiculului depune la organul fiscal competent o cerere de stabilire a taxei pe poluare împreună cu următoarele documente în original şi în copie:

• cartea de identitate a autovehiculului şi,
• în cazul autovehiculelor rulate achiziţionate din alte state: un document din care să rezulte data primei înmatriculări; şi, după caz, alte documente prevăzute în Ordonanţa de urgenţă nr. 50/2008 (declaraţie privind rulajul mediu anual real, expertiză tehnică efectuată de RAR sau evaluare individuală efectuată de un expert).

Taxa pe poluare se calculează în euro, în baza documentaţiei de mai sus, în funcţie de anumite criterii prevăzute detaliat în anexele 1-4 la Ordonanţa de urgenţă 50/2008 cum ar fi norma de poluare, emisia de dioxid de carbon, cilindree, capacitatea cilindrică, luându-se în considerare şi vechimea autovehiculului.

Pentru a vă calcula singuri taxa pe poluare valabilă începând cu 01.07.2008, puteţi consulta calculatorul pus la dispoziţie de Ministerul Finanţelor în acest sens:

http://www.mfinante.ro/calculator_taxe/taxa_poluare_oug_7_2009.html

Tariful de utilizare se aplică utilizatorilor români şi străini pentru toate vehiculele deţinute de aceştia, înmatriculate temporar sau definitiv, care circulă pe reţeaua de drumuri naţionale din Romania, exclusiv cele aflate in intravilanul reşedinţelor de judeţe şi al municipiilor.

Achitarea tarifului de utilizare a reţelei de drumuri naţionale din Romania se dovedeşte prin rovinieta, care trebuie aplicată la loc vizibil pe partea interioară a parbrizului însoţită de documentul care atestă plata integrală a tarifului de utilizare.

Tariful de utilizare se poate achita pe o perioadă de valabilitate de 1 zi, 7 zile, 30 de zile sau 12 luni.

Responsabilitatea achitării tarifului de utilizare şi deţinerea rovinietei valabile revine

• în cazul utilizatorilor români - deţinătorilor menţionaţi în certificatul de înmatriculare
• în cazul utilizatorilor străini - conducătorului auto.

Impozitul pe mijloacele de transport este o taxă anuală datorată de orice persoană (fizică sau juridică) care are în proprietate un mijloc de transport care trebuie înmatriculat în România. Se plăteşte la bugetul local al unităţii administrativ-teritoriale unde persoana îşi are domiciliul, sediul sau punctul de lucru, după caz. Taxa se datorează şi în cazul înmatriculării temporare a mijloacelor de transport, pentru întreaga perioadă pentru care se solicită înmatricularea. Ea se calculează în funcţie de tipul mijlocului de transport, criterii suplimentare în funcţie de care se stabileşte suma de plată fiind capacitatea cilindrică şi masa totală maximă autorizată a acestuia.

Impozitul pe mijlocul de transport se plăteşte anual, de regulă în două rate egale, până la 31 martie şi 30 septembrie inclusiv. Pentru plata cu anticipaţie a impozitului pe mijlocul de transport datorat pentru întregul an, până la data de 31 martie a anului respectiv, se acordă o bonificaţie de până la 10%, stabilită prin hotărâre a consiliului local.

În cazul unui mijloc de transport dobândit în cursul unui an taxa se datorează de către persoana dobânditoare de la data de întâi a lunii următoare celei în care mijlocul de transport a fost achiziţionat. În acest sens orice persoană care dobândeşte un mijloc de transport are obligaţia de a depune o declaraţie fiscală cu privire la acesta, la compartimentul de specialitate al autorităţii administraţiei publice locale pe a cărui rază teritorială îşi are domiciliul/sediul/punctul de lucru în termen de 30 de zile inclusiv, de la modificarea survenită.

Prin înmatricularea autovehiculului, se autorizează punerea acestuia în circulație, ceea ce implică identificarea autovehiculului şi emiterea unui număr de înmatriculare pentru acesta.

Înmatricularea poate fi de mai multe feluri şi anume:

• permanentă – este continuă însemnând că, de la admiterea in circulaţie în România şi până la scoaterea definitivă din circulaţie a unui vehicul, acesta este înscris permanent în registrul naţional al vehiculelor înmatriculate (RAR). Se poate face persoanelor fizice si juridice Române care îşi au domiciliul/sediu definitiv in România,
• temporară – se realizează în cazul autovehiculelor de provenienţă străină care beneficiază de regim vamal de admitere temporară sau pentru vehicule destinate exportului. Se face persoanelor fizice si juridice rezidente in România şi este valabilă numai în perioada rezidenţei, expirarea acesteia implicând automat şi o nouă înmatriculare.
• provizorie - care se face pe o perioadă scurtă de timp ce nu poate depăși 30 de zile, dar nu mai mult de data la care expiră asigurarea obligatorie de răspundere civila pentru prejudicii produse prin accidente de autovehicule. Autorizaţia de circulaţie provizorie se eliberează pentru a avea timpul necesar întocmirii tuturor formalităţilor legale privind înmatricularea. Aceasta nu se prelungeşte şi nu se acordă decât o singură dată la schimbarea proprietarului, expirarea ducând la interzicerea circulaţiei pe drumurile publice până la definitivarea uneia din modalităţile de înmatriculare precedente.

Etapele de parcurs pentru obţinerea înmatriculării autovehiculului sunt:

1) întocmirea formalităţilor vamale de import la introducerea în ţara, după caz

2) omologarea caracteristicilor tehnice ale autovehiculului sau testarea pentru circulaţie a vehiculelor uzate

3) luarea in evidenţă la organul fiscal a fişei de înmatriculare

4) înmatricularea autovehiculului

1. Întocmirea formalităţilor vamale de import la introducerea in ţară – a se vedea secţiunea A de mai sus.

2. Omologarea autovehiculului presupune omologarea caracteristicilor tehnice ale vehiculului, care, în multe cazuri, este omologarea CE a tipului de autovehicul. Cu toate acestea, unele tipuri de autovehicule se mai supun procedurilor naţionale de omologare.
Omologarea poate fi:

• omologarea tipului de vehicul – constă în eliberarea unui certificat de conformitate
• omologarea individuala – privește certificarea conformității unui anumit vehicul (fie unicat, fie nu) cu cerinţele naţionale. Această procedură e aplicabilă acelor vehicule care nu sunt conforme cu cerinţele europene precum şi a vehiculelor de tip unicat.

În urma omologării, RAR eliberează cartea de identitate cu elemente de secretizare aplicate (folie cu hologramă RAR). Pentru vehicule noi, de producţie internă sau CE pentru care există deja carte de identitate eliberată de RAR trebuie doar aplicată folia de secretizare de către RAR. Cartea de identitate a vehiculului este documentul care atestă, pentru persoana care o deţine, dreptul de proprietate asupra vehiculului.

Pentru autovehiculule rulate se face la RAR o testare a adecvării pentru circulaţie, al cărei obiectiv este să verifice că respectivul autovehicul se află efectiv in stare bună in momentul înmatriculării.

3. Organul financiar ia in evidenţă vehiculul si deţinătorul lui, definitiv sau, după caz,temporar pe baza fişei de înmatriculare. După verificarea documentelor solicitate conform legii (printre care cartea de identitate şi fişa de înmatriculare) organul fiscal înapoiază fişa de înmatriculare cu viza de luare in evidenţă ce dovedeşte înregistrarea vehiculului in evidenţele fiscale.

4. Înmatricularea autovehiculului se face la serviciul circulaţie. În urma verificării documentelor depuse conform legislaţiei în vigoare, serviciul circulaţie efectuează următoarele operaţiuni:

a) atribuie numărul de înmatriculare şi completează următoarele documente:

• fişa de înmatriculare
• cartea de identitate
• certificatul de înmatriculare

b) înmânează deţinătorului

• actul de identitate
• cartea de identitate
• certificatul de înmatriculare cu anexa acestuia
• poliţa de asigurare (daca este cazul)
• precum şi, contra cost, plăcile de înmatriculare având aplicat ecusonul care atestă efectuarea inspecţiei tehnice periodice. Ecusonul nu se aplică pe plăcile de înmatriculare temporară.

În cazul autovehiculului de provenienţă străină care a mai fost înmatriculat în alt stat şi care se înmatriculează pentru prima dată in România, solicitantul trebuie să prezinte, printre alte documente solicitate conform legii, şi documentele de înmatriculare eliberate de autorităţile străine, în original, precum şi plăcuţele de înmatriculare.

Persoanele fizice sau juridice care au în proprietate vehicule supuse înmatriculării/înregistrării în România au obligaţia să se asigure pentru cazurile de răspundere civila ca urmare a pagubelor produse prin accidente de vehicule.

Un vehicul este asigurat in momentul în care proprietarul sau utilizatorul acestuia are încheiat un contract de asigurare obligatorie de răspundere civilă pentru prejudicii produse prin accidente de vehicule.

Asigurarea obligatorie RCA se încheie pe perioada determinată:

a) anual ori semestrial, pentru vehiculele înmatriculate ori înregistrate, după caz;

b) pe perioada de valabilitate a autorizaţiei provizorii de circulaţie, pentru vehiculele care se înmatriculează sau se înregistrează provizoriu, după caz, dar nu mai mult de 90 de zile;

c) pe perioada înmatriculării/înregistrării temporare, dar nu mai mult de 12 luni.

Răspunderea asigurătorului RCA începe:

a) din momentul eliberării documentului de asigurare, dar nu mai devreme de data intrării în vigoare a asigurării, înscrisa în document, pentru asiguratul care îndeplinește obligaţia încheierii asigurării cel mai târziu în ultima zi de valabilitate a perioadei de asigurare anterioare;

b) după 48 de ore de la expirarea zilei în care s-a eliberat documentul de asigurare, pentru persoanele care nu aveau o asigurare obligatorie RCA, valabilă la momentul încheierii asigurării;

c) din momentul eliberării documentului de asigurare, dar nu mai devreme de data intrării în vigoare a autorizaţiei provizorii de circulaţie sau a înmatriculării/înregistrării vehiculului, pentru vehicule comercializate care urmează a fi înmatriculate/înregistrate.

Dovada existenţei asigurării obligatorii RCA, în cazul controalelor efectuate de autorităţile abilitate, o constituie:

• poliţa de asigurare RCA emisa de asigurătorul RCA, pentru perioada de valabilitate înscrisă, precum şi vinieta aplicată pe parbrizul vehiculului la loc vizibil din exterior pentru vehiculele înmatriculate/înregistrate în România;
• documentul internaţional de asigurare;
• documentele internaţionale de asigurare de răspundere civilă a vehiculelor, eliberate de asigurători RCA din străinătate, cu valabilitate pe teritoriul României şi numai pentru perioada menţionată în acestea, sau poliţa de asigurare de frontiera pentru vehiculele înmatriculate/înregistrate în afara Spaţiului Economic European şi a Confederaţiei Elvetice.